vineri, 8 ianuarie 2016

Piciul reload

Hei, salut și la mulți ani!M-am întors, după cum vedeți. Mă scuzați că am lipsit atât, dar am fost ocupat să cresc. Astăzi împlinesc un an și șapte luni și sunt foarte, foarte supărat. M-a tăiat  mami de la porția de țâță. Cică se cheamă înțărcat, dar eu i-aș spune încercat... că pentru mine asta-i încercarea vieții mele.

Amne, amne ! Mare chin pentru mine să nu mai simt eu zi și noapte mirosul de lăptic și de tâțica lui mami. Aaaa! Nu știți ce înseamnă "amne, amne"... păi e "Doamne, doamne", pe limba mea. Deci să revenim.

Nu știți voi cu ce să înlocuiesc lăpticul lui mami? Ea tot îmi dă ceva de plastic, care-i tare câh și care se cheamă biberon. Nu-i bun deloc. nici nu miroase a mami, nici nu are gustul ei, așa că mă apucă toate plânsurile lumii, poate, poate o înduplec.

Ea, nimic!Mă tot păcălește cu un biscuite, cu nu știu ce lapte. Hai, ziua mai merge, dar noapte e de groază și pentru mine și pentru ea și pentru toți din casă, pe care nu-i las să doarmă.

Uite, de aia am venit aici. Să-mi spuneți cum ați făcut voi  ca să fie mai ușoară despărțirea asta de tâță.

Astept urgent răspunsuri, că mama a zis că mă dă la pisică dacă mai urlu.

Hai, pupici de la un pici!